Finanțarea afacerii prin parteneriat: de cinci ori mai mult decât unul singur. Dar…

Printre metodele de finanțare cu dobândă zero se numără și parteneriatele, asocierile. Partea bună e că ele creează un potențial de dezvoltare nu de două ori mai mare, ci de cinci ori mai mare decât dacă am lucra singuri.

Partea și mai bună e că nu te încruci în legi – e simplu.

Partea proastă nu ține de legi și nici de Finanțe, ci de mentalul nostru.

Cum își finanțează unii reciproc business-urile, ocolind banca

Iată câteva exemple din practică…

O societate are nevoie pentru extindere de un spaţiu în care să îşi expună şi să îşi vândă mărfurile. O altă societate – sau chiar o persoană fizică, nu neapărat autorizată – posedă un spaţiu cu un vad bun, având o suprafaţă care îi prisoseşte.

Deoarece cel două părţi nu consimt din anumite motive să încheie un contract de închiriere, sunt libere să încheie un aşa-numit contract de asociere în participaţiune, contract prin care cea de-a doua societate acordă primeia (sau persoanei fizice), în schimbul spaţiului, o participare la beneficiile sale, rezultate din actele de comerţ pe care le desfăşoară în această incintă.

Cine pe cine finanțează? Prima societate, pe adoua (deoarece îi cedează o parte din profit) sau a doua pe prima (deoarece la începutul activității o scutește de chirie?)

Un alt exemplu: un comerciant are nevoie de o sumă mai mare de bani pentru a cumpăra la preţ avantajos o cantitate mai mare de marfă. Neavând fondurile necesare, încearcă să obţină un împrumut (de la o persoană fizică sau de la altă societate – nu finanțare bancară!), dar împrumutătorul nu este de acord să se formeze o societate, a cărei constituire ar pretinde timp şi fonduri care nu se justifică. Pentru acest motiv cei doi încheie un contract prin care iau parte împreună la beneficiile sau pierderile ce ar rezulta în urma operaţiunii (sau operaţiunilor) înfăptuite de comerciant. La rândul său comerciantul cumpără mărfurile şi, după ce le revinde, va da socoteală celuilalt despre câştig. Sau, dacă este cazul, despre pagubă.

Situaţiile în care asocierea poate aduce avantaje certe părţilor sunt mult mai multe. Spre exemplu un inventator, care nu dispune de fondurile necesare pentru a-şi valorifica obiectul invenţiei lui, se poate asocia cu o societate comercială sau cu un comerciant persoană fizică. Contribuţia inventatorului ar fi brevetul de invenţie, cu dreptul său exclusiv de exploatare, iar drepturile acestuia se stabilesc pe bază de contract –  un parteneriat sau o asociere în participaţiune.

Reţinem din aceste cazuri clasice esenţa contractului de asociere în participaţiune:

  1. suntem doi și fiecare are ce nu are celălalt
  2. avem nevoie de ceea ce are celălalt
  3. decât să ne împovărăm cu credite bancare pentur a cumpăra spațiul/a exploata invenția/a cumpăra brevetul, mai bine ținem banii în buzunar, ne asociem și..
  4. împărțim între noi beneficiile, sau, dacă este cazul, pierderile.

Reproduc în esență o parte din ceea ce am arătat la un curs la care lucrez, de „Finanțări cu dobândă zero și consultanță din partea finanțatorului“: ce-ar fi dacă ai crea un produs sau serviciu pe care alţii să îl vândă? Spre exemplu – şi îţi vorbesc din nou din experienţă – am creat un curs despre „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF”. Îl găseşti pe acest site, fie ca un curs întreg, fie despărţit în trei părţi. Eu îl vând la cât de mulţi pot. Dar există alţii, cu liste mari clădite pe încredere, cu public de care am eu nevoie (aşadar targetat), care nu fac altceva decât să spună: „Prietenul meu Horaţiu Sasu a lansat un curs despre ce sa faci la controlul ANAF. Eu l-am ascultat şi ţi-l recomand deoarece îţi arată cum să eviţi sechestrul, cum să îi dai afară pe inspectori, cum să stabileşti tu ritmul inspecţiei, cum să te fereşti foarte simplu de abuzuri astfel încât să nu ţi se ruineze afacerea” etc. etc.  Ce fac ei? Pe o listă pe care deja au construit-o (nu uşor, asta e limpede!) recomandă cursul meu. Sau cursul de faţă sau orice altceva lansez eu. Să spunem că se vând astfel 300 de cursuri. Ei primesc un comision între 30% şi 50% pentru câteva mesaje pe care le dau oamenilor de pe lista lor. Pare mult, dar mă scuteşte de o groază de alergătură. Până să ajung eu la 150.000 de oameni targetaţi, am nevoie de mult timp (şi eu ca şi consultant nu mă pricep la fel de bine ca ei, iar ceea ce câştig în acest timp e mult mai mult decât comisionul pe care li-l dau!).  Şi eu primesc între 50% şi 70% din curs, fără eforturi prea mari.

Cine pe cine finanţează? Păi şi partenerii mă finanţează pe mine, care după ce am făcut cursul nu mai fac mai nimic, şi eu îi finanţez pe ei, deoarece cu câteva mesaje obţinem comenzi de la cei interesaţi şi ei îşi câştigă comisionul.

Finanţare cu dobândă….? De care? Zero, exact!

În cursul de „Finanțări cu dobândă zero și consultanță din partea finanțatorului“ dau în total șase metode de finanțare prin parteneriat, metode care ocolesc banca.

Ideea e că se poate merge pe prestări servicii sau pe asociere în participațiune.

Despre acest din urmă contract discutăm mai pe larg în cele ce urmează.

Contract simplu, fără birocraţie prea multă

Contractul de asociere în participaţiune se încheie în formă scrisă, care nici măcar nu trebuie autentificată notarial. Odată acest contract încheiat activitatea poate începe – se pot îndeplini aceleaşi operaţiuni comerciale ca şi în cazul societăţilor (comerciale) “clasice”, dar fără bătaie de cap: nu e nevoie nici de statut, nici de alergătură şi taxe la Registrul Comerţului, nici de publicitate, semnătură, stabilire de sediu şi altele de acest gen, prea bine cunoscute de întreprinzători.

Desigur, discreţia în ce priveşte existenţa şi activitatea asociaţiei în participaţie nu este nelimitată, căci nu poate fi păstrată şi faţă de organele fiscale, căci o astfel de societate care se doreşte generatoare de profit trebuie să contribuie, în mod legal, la veniturile bugetului de stat. Dar despre acest aspect vom discuta la momentul potrivit.

Caracterul mult simplificat al formalităţilor de constituire pentru societatea în participaţie este un răspuns încurajator decurgând din necesităţile de urgenţă specifice derulării raporturilor juridice de colaborare.

Cum să faceţi ca să nu greşiţi

  • Încheiaţi contractul în formă scrisă.

Cu toate că acest aspect nu este impus de lege, iar din acest motiv instanţele vor considera valabil încheiat un asemenea contract doar prin simplul acord de voinţă al părţilor, în practică măsura este dovada bunelor intenţii ale acestora. Obligaţiile sunt stabilite în mod cert, iar în cazul unui litigiu conţinutul actului poate fi mai uşor şi mai corect stabilit de către instanţă. Ca să nu mai vorbim de o eventuală „vizită” a organului de control…

  • Evidenţiaţi activităţile ce se desfăşoară în comun.

În cazul în care acestea nu există e bine să vă gândiţi mai profund dacă nu cumva contractul are altă natură. În cazul în care sub acest aspect contractul e „beton” nu uitaţi să înregistraţi veniturile sau pierderile în contul 458, denumit „decontări din operaţii în participaţie”. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Ministerului de Finanţe că trebuie să faceţi. Desigur, contabilul vă va fi de un ajutor deosebit.

  • Inseraţi clauze care să arate limpede că sunteţi împreună la bine dar şi la rău.

Mai mult, stabiliţi clar împreună cu partenerii contractuali procentele în care se împart beneficiile şi pierderile, precum şi pretenţiile fiecărei părţi în cazul în care afacerea se dovedeşte a nu fi rentabilă.

  • În cazul unui control, dacă organele financiare încearcă în mod forţat să dea o altă interpretare naturii contractului, fiţi ferm pe poziţie – dacă ştiţi că aţi respectat ceea ce aţi citit acum şi ce veţi mai citi. Şi nu uitaţi: chiar dacă organele de control sunt neclintite, instanţele de judecată sunt mult mai lucide.

Aţi ocolit capcanele? Fiţi sigur că veţi reuşi!

Avantajele fiscale

Avantajele țin de înregistrarea simplă (o declarație la Finanțe) și de faptul că se ține o contabilitate separată, un „coș” în care intră toate veniturile și toate cheltuielile aferente asocierii. Partenerii primesc doar partea lor din profitul net, iar astfel evită depășirea pragului de TVA și primesc sumele nete.

Unde apare problema

Cum am spus, la cursul de „Finanțări cu dobândă zero și consultanță din partea finanțatorului“ dau în total șase metode de finanțare prin parteneriat, metode care ocolesc banca.

Evident, cu dobândă zero.

Problema ține însă de mentalitate: de ce să împart cu altul?

Îmi spunea un prieten, electronist foarte priceput, că a fost chemat să se asocieze cu o societate nouă de produse electronice, senzori etc, având o cotă-parte din profit. „De ce să asociez cu ei? Că pot eu singur să fac mai bine ca ei.

Nici în ziua de azi nu a reușit nimic!

În 11 ani de resurse umane am văzut că românul se uită peste gardul vecinului, în loc să îl intereseze cum să facă mai bine în ograda lui. Încă și mai puțin îl interesează cum să se asocieze cu vecinul ca să iasă lucrurile bine… că doar n-o să câștige vecinul pe munca și inteligența mea…

S-au făcut studii sociologice în secolul trecut, unele care aproape că nu au ajuns la noi, dar sunt foarte valoroase. Mai recent s-au făcut studii de marketing privind valorile angajaților români – și reiese același individualism, aceeași grijă ca nu cumva cel de lângă noi să câștige alături de noi…

Or, așa nu merge țara înainte!

Ideea e însă cea din titlu: parteneriatele acestea cresc puterea de cinci ori. Reduc costurile. Aduc venituri de cinci ori mai mari decât dacă ai fi singur.

Și astfel finanțează afaceri. Fără bancă.

Am ales mai sus să discutăm o metodă – cea a asocierii – și mai sunt și altele: colaborări, prestări servicii pur și simplu etc. Parteneriatele sunt o mare sursă de finanțare cu dobândă zero – și adesea cu consultanță unul pentru altul. Gratuită și ea.

Mai trebuie să îndrăznim și să vrem să câștigăm.

Împreună…

Tags

2 comments

  • Bună, Horațiu!
    Foarte interesant articol.
    În acest articol vorbești despre finanțare: bani pentru o parte și a alta a parteneriatului, respectiv împărțirea comisionului cu celalat. Însă dacă este dorința de a îi ajuta pe oameni , de ce nu un parteneriat bazat pe recomandare reciproca de clienți? În ultimă instanță vine si recompensa materială.
    Aștept răspuns.
    Mulțumesc.

  • Corect.

    Numai ca parteneriatul in care cei doi sunt cointeresati merge mai bine. Experientia docet 🙂

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

top